miercuri, 3 februarie 2010

[Bianca] Unsprezece luni

Si uite asa am unsprezece luni. Tic-tac, tic-tac si acusi fac un an. Si-mi ia nanu si cu nana din mot.

Am 8,900 kg si 73,5 cm. In ultimile doua luni fac progrese vizibile la capitolul greutate. Nu se mai plange nimeni acum ca as fi prea slaba.

Am inceput sa dorm mai bine si mai mult. Nu ma mai trezesc noapte sa cer de mancare si ma scol pe la 8 - 8 jumatate. Boierie pe mami si pe tati.In continuare, adorm doar cu sezetica si cu Tigrila langa mine. Altfel, nici macar nu inchid ochii si mai fac si scandal.

Mananc de toate. Dar am o preferinta pentru mancarurile cu spanac si cu smantana. Mai am o preferinta deosebita pentru mancat hartii. Tot ce prind: servetele, carti, carnetele le rup bucatele si pe urma gust cate un pic din ele. Mama si cu tata ma cearta, dar eu nu prea inteleg de ce. Nici macar certatul asta nu inteleg la ce-o fi bun.

Ma perfectionez la capitolul alintat: vreau sa ma ia tata sau mama in brate tot timpul, fug in pat dupa suzeta si dupa Tigru, marai si fac scandal daca cumva se intampla sa nu mi se faca pe plac.

Mai am un pas pana sa merg singurica. Momentan, merg tinandu-ma de degetelul lui mami sau lui tati. Si-i plimbu prin toata casa. Trag de toate usile de la dulapuri si de toate sertarele. Cotrobai, ca tare sunt curioasa ce-o fi pe-acolo. Si-mi place muzica. Daca cumva mami sau tati ma ia in brate sa danseze cu mine. Daca nu dau din cap si bat din palme. Poate o intelege ca eu am de gand sa dansez.

Fac progrese si la scos sunete. "Ma-ma" si "ta-ta-ta" sunt cele mai simple. Dar mai stiu si "ba-ba-ba", "na-na-na" si "ca-ca-ca". Astea sunt cele mai frecvente. In rest, chicotesc si tip pe legea mea. Dar, de obicei, ma fac inteleasa.

Cam atat am avut de spus. Ne reauzim la un an.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu